Joi, 05 Septembrie, 2013

Colesterolul este fără doar şi poate una din cele mai demonizate substanţe din această eră, datorită presupuselor conexiuni care ar exista între acesta şi apariţia bolilor cardiovasculare. Deşi ipoteza conform căreia colesterolul din alimente produce boli cardiovasculare este acceptată ca adevăr incontestabil de către comunitatea medicală, în realitate nu există studii ştiinţifice care să valideze această teorie.

În urmă cu mai bine de jumătate de secol, s-a observat că iepurii hrăniţi cu cantităţi enorme de colesterol oxidat (izolat, nu din alimente) au dezvoltat plăci aterosclerotice, semn al instalării bolii cardiovasculare. Apoi a urmat celebrul Studiu Framingham, ale cărui rezultate şi concluzii au fost falsificate conform declaraţiei de mai târziu a directorului care a coordonat studiul. Ce a revelat acest studiu a fost faptul că persoanele care au consumat cantităţile cele mai mari de colesterol şi grăsimi saturate au fost cele mai active din punct de vedere fizic, au avut cea mai bună stabilitate emoţională şi cele mai mici nivele de colesterol sanguin. În ciuda acestui fapt, autoritaţile medicale citează acest studiu ca fiind "dovada" nocivităţii colesterolului.

În realitate, colesterolul este indispensabil sănătăţii. Deşi corpul nostru îl poate produce la nivel hepatic, această producţie este insuficientă, fiind periculos de mică pentru sugari şi copii. În zilele noastre, când alimentaţia este din ce în ce mai proastă iar stresul face ravagii asupra sănătăţii noastre, necesarul de colesterol creşte semnificativ, nicidecum scade. Veţi înţelege imediat de ce.

Din colesterol se fabrică unele din cele mai importante substanţe din organism. Colesterolul este precursor al vitaminei D, al acizilor biliari, al hormonilor sexuali masculini şi feminini (steroizi) şi al hormonilor de stres.

Atunci când ne expunem pielea razelor ultraviolete de tip B (cele considerate "periculoase"), se formează vitamina D3 dintr-un derivat al colesterolului. Fără suficient colesterol, putem să stăm la soare până ne frigem şi tot vom fi deficitari în vitamina D.

Din colesterol se fabrică acizii biliari, care intră în alcătuirea sărurilor biliare, absolut esenţiale pentru buna digerare a grăsimilor. Dacă nu consumăm suficient colesterol (adică consumăm uleiuri şi seminţe în loc de ouă, unt, untură) ajungem să ne plângem că nu putem digera grăsimile şi că ne doare "fierea". Fără o digestie optimă a lipidelor, dezvoltăm carenţe de vitamine liposolubile şi lipsă de energie.

Din colesterol se fabrică hormonii sexuali androgeni şi estrogeni. În lipsa unor cantităţi suficiente de colesterol, apar dezechilibrare hormonale de tipul dereglărilor menstruale, impotenţei şi infertilităţii.

Un rol deosebit de important al colesterolului este acela că intră în alcătuirea unor hormoni de stres produşi de glandele suprarenale, între care cel mai important e cortizolul. În lipsa unor cantităţi suficiente de colesterol, apare starea de oboseală cronică, lipsa de concentrare şi depresia. Unii oameni de ştiinţă chiar au afirmat că deficitul de colesterol este una din principalele cauze de sinucidere.

Colesterolul este prezent în structura unor ţesuturi şi organe importante, în cantităţi foarte mari. Printre acestea se numără intestinul, creierul şi pielea. În lipsa unor cantităţi suficiente de colesterol apar sindromul de intestin iritabil, retardul mental şi probleme ale pielii.

Colesterolul intră în alcătuirea membranei celulare, fiind implicat în transportul intermembranar. Nu există viaţă fără colesterol în regnul animal. Nu vă lăsaţi păcăliţi de cei care susţin că nu ştiu ce animal sau nu ştiu ce specie primitivă nu are colesterol. Nu există animal să nu conţină colesterol.

Aşa cum vedem, colesterolul este o substanţă esenţială pentru sănătate, nicidecum o substanţă toxică cum afirma un cunoscut medic vegetarian (care nu prea le are el cu nutriţia, oricum) acum câţiva ani, în cadrul unei emisiuni televizate.

Şi cum stă treaba cu bolile de inimă? Nu se depunde colesterolul pe artere? Deşi nu v-aţi fi aşteptat la răspunsul acesta, colesterolul nu se depunde pe artere. Se depune o anumită categorie de transportori ai colesterolului, lipoproteinele cu densitate mică, mai exact. Acestea transportă, printre altele, şi lecitină. Totuşi, nu auziţi pe nimeni spunând că lecitina provoacă boli de inimă, sfătuindu-ne să o evităm. Pentru a se depune pe artere, lipoproteinele cu densitate mică (LDL) trebuie oxidate şi captate de macrofage. Acest lucru are loc pe seama unui status pro inflamator şi pro oxidant indus de rezistenţa la insulină şi consumul de uleiuri vegetale rafinate bogate în acizi graşi polinesaturaţi de tip omega 6. Fiind un ţesut conjunctiv asemănător cu pielea, vasele de sânge conţin şi ele mult colesterol în structura lor. Dacă nu s-ar forma placile de aterom, arterele inflamate şi degenerate s-ar rupe şi ar avea loc un accident vascular hemoragic, caz în care se poate muri chiar mai uşor decât prin infarct miocardic.

Aşadar, nu colesterolul e de vină. El doar ne salvează de un rău mai mare. De vină sunt alimentele bogate în carbohidraţi cu încărcătură glicemică mare (făinoasele, dulciurile, fructele uscate) şi chiar fructele proaspete bogate în fructoză. Poate chiar mai vinovate sunt uleiurile rafinate, în special cel de floarea-soarelui, uşor reactive şi pline de radicali liberi rezultaţi în urma oxidării.

Medicamentele care scad colesterolul (statinele) nu rezolvă problema, ci doar o înrăutăţesc. Ele nu impiedică "depunerea" colesterolui, ci formarea lui la nivel hepatic. Din cauza asta, ele provoacă o sumedenie de probleme de sănătate, datorate lipsei de colesterol disponibil.

Adevăratul indicator al bolilor cardiovasculare sunt trigliceridele crescute, nu nivelul sanguin al colesterolului. Trigliceridele sanguine cresc ca urmare a consumului de carbohidraţi cu încărcătură glicemică mare, fructoză şi alcool.

Cele mai bune surse de colesterol sunt ouăle, organele şi fructele de mare. Carnea grasă (cea roşie în special), untul şi lactatele grase, peştele şi untura sunt şi ele surse bune de colesterol. 

Colesterolul se poate oxida în urma expunerii la oxigenul din aer, la temperaturi ridicate şi la lumină. Aşadar, prajelile de orice fel (inclusiv ouăle prăjite), lactatele ultrapasteurizate (UHT) şi borcanul de untură lăsat deschis în lumina soarelui nu sunt surse bune de colesterol, deoarece ele conţin colesterol oxidat, care e periculos pentru sănătate.

Flaviu Irimie

Taguri: colesterol sanatate oua organe, grasimi vitamina d acizi biliari, cortizol steroizi, boli cardiovasculare